Liberalizarea capitalului și stimularea fiscală sunt niște drepturi și categoric nu sunt obligatorii, iar bunurile fraudate sau mijloacele care cad sub incidența normelor despre spălarea banilor categoric nu cad sub incidența proiectului, declarația aparține președintelui parlamentului, Andrian Candu, a declarat.
În cadrul unor dezbateri publice a proiectului Președintele Parlamentului, Andrian Candu, care este și unul dintre autorii inițiativei a menționat că se vorbește despre 70 la sută din economia tenebră.
” Noi vorbim despre 70 la sută economie tenebră, dar spunem că nu avem nevoie de liberalizarea capitalului? Să nu spuneți că nu ați auzit despre salarii în plic”, a mai declarat Andrian Candu. 
 
Potrivit lui, persoanele fizice vor putea beneficia de liberalizarea capitalului, iar pentru persoanele juridice proiectul prevede doar stimularea fiscală. Procesul se va derula în două etape:
– Declararea intenției
– Cererea de liberalizare cu achitarea taxei de 2%.
 
Liberalizarea capitalului oferă persoanelor fizice posibilitatea să-și declare și să-și liberalizeze capitalurile care anterior nu erau declarate. Aceasta se referă atât la mijlocele bănești, cât și la imobile, valori mobiliare, cote de participare la capitalul societăților cu răspundere limitată, mijloace de transport rutier etc. Poate fi supus liberalizării capitalul care anterior nu a fost obiect al impunerii, evitându-se penalizarea de natură fiscală. În acest fel, proiectul oferă o oportunitate unică de a introduce în circuitul economic legal anumite bunuri sau mijloace bănești, achitând o taxă de 2% din suma activelor liberalizate.
 
Liberalizarea capitalului presupune:
– declararea capitalului care anterior nu era declarat
– trecerea capitalului de pe numele deținătorilor formali pe numele deținătorilor reali
– reflectarea valorii reale de piață a activelor în vederea optimizării structurii activelor și impozitării ulterioare.
 
Cât ține de stimularea fiscală aceasta presupune, potrivit inițiativei, anularea datoriilor la buget sub formă de penalități, cu condiția că se achită suma datoriei de bază și taxa de 2%.
 
Potrivit șefului Inspectoratului Fiscal de Stat, Sergiu Pușcuță, există o diferență mare între amnistie și stimulare fiscală. Prima presupune anularea datoriilor, iar a doua înseamnă radierea penalităților, cu condiția achitării corpului de bază al datoriei. Sergiu Pușcuță a menționat c,ă la această oră, 95% din restanțieri au datorii de până la 10 mii lei, dar sunt împovărați de penalități, care costă statul eforturi și resurse mari pentru gestionare de la un an la altul. ”Dacă am permite ca acești agenți economici să beneficieze de anularea datoriilor, le-am permite să se relanseze”, a precizat Sergiu Pușcuță.
 
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari a declarat că 70 mii de persoane pentru anul acesta sunt vizate de pachetul de integritate, iar acestea trebuie să depună declarații de venit și avere care să fie corecte și conforme situației adevărate. În această situație liberalizarea capitalului este o măsură absolut necesară pentru implementarea adecvată a pachetului de integritate, a mai precizat ministrul.
 
Proiectul legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală a fost înregistrat în Parlament la 1 decembrie curent. Scopul proiectului este ameliorarea climatului investițional și majorarea fluxului de investiții în activitatea de întreprinzător prin aplicarea unui mecanism eficient de impozitare a capitalului liberalizat.
 
Pentru discutarea prevederilor proiectului și eventual îmbunătățirea acestuia prin includerea observațiilor părților interesate, Parlamentul Republicii Moldova a inițiat dezbateri publice la proiectul legii privind liberalizarea și stimularea fiscală. La discuții au participat autorii proiectului, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai Guvernului, Centrului Național Anticorupție, Inspectoratului Fiscal, precum și societatea civilă.
 
Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova