După dezbateri aprinse, învinuiri reciproce și proteste, Parlamentul pare să fi găsit consensul necesar în problema modificării sistemului electoral. Votarea celor două proiecte – ale democraților și socialiștilor – și decizia de a le comasa s-a soldat cu un document relativ nou, publicat recent pe site-ul parlamentului. Potrivit analistului Alexandu Solcan, votul a 74 de deputați din 101 pentru schimbarea sistemului de vot denotă deja un consens destul de larg.

Într-o analiză detaliată pentru deschide.md, analistul explică de fapt cum ar arătat noul sistem pus în practică, făcând paralelă cu experiența altor state. Potrivit lui, proiectul comasat, prezentat în Parlamentul de la Chișinău, este, în mare parte, asemănător actualului model de alegere a deputaților în Rada Supremă din Ucraina, în baza căruia s-a desfășurat doar un singur scrutin –cel din 26 octombrie 2014. Totodată, în fiecare dintre aceste țări mixtul își are propriul design, iar acest fapt ne poate oferi sugestii pentru elaborarea documentului final.

„Sistemul electoral mixt, după cum se știe, este un hibrid constituit din combinația celor două formule aplicate în selectarea corpului legislativ: majoritară și proporțională. De menționat că, în cazul proiectului comasat – dar și în țările despre care discutăm – proporția este de 50/50, cu excepția Ungariei, unde se alocă și mandate compensatorii. În practica internațională sunt folosite și alte proporții. În Japonia, de exemplu, este aplicată formula 60/40, adică 60 la sută din deputați  sunt aleși în circumscripții uninominale, iar 40 la sută – pe liste de partid. Aplicarea proporției date în cazul Republicii Moldova ar reduce mărimea unei circumscripții uninominale de la cca 60 de mii de alegători la 50 de mii, fapt care ar facilita apropierea deputatului de alegători”, trasează o paralelă Solcan.

„Varianta proiectului comasat prevede că, în circumscripțiile uninominale, alegerile au loc într-un singur tur. Cu alte cuvinte, pentru a fi ales, este suficientă doar o majoritate simplă de voturi. Această metodă a fost aplicată și la ultimul scrutin parlamentar din Ucraina. Teoria spune că alegerile majoritare cu un tur, în care se aplică majoritatea simplă, provoacă votul strategic. În Lituania și Ungaria, la alegerile în circumscripțiile uninominale, câștigătorul va trebui să acumuleze majoritatea absolută, iar aceasta presupune, în cazul unor circumscripții, organizarea turului doi de scrutin, la balotaj fiind admiși doar primii doi candidați: cei mai bine plasați în primul tur. Uninominalul cu două tururi complică procesul de organizare a alegerilor și mărește costurile. Sub aspect politic, însă, „sistemul dublului tur de scrutin este un sistem în sine” (G. Sartori)”, explică el.

În același articol, Solcan menționează și despre statulu deputatului, Astfel, ca în cazurile Marii Britanii și României, parlamentarii noştri ar putea să facă parte din executiv fără a-și pierde calitatea de deputat. „Păcat, totuși, că o parte a opoziției s-a autoexclus de la discuțiile constructive privind modificarea sistemului electoral. Este evident că doar o simplă îmbunătățire a formulei electorale existente nu este soluția suficientă pentru revitalizarea actualului sistem politic de la noi”, subliniază el.