În nicio țară europeană președintele nu poate ignora voința majorității parlamentare, cu atât mai mult nu poate recurge la sancțiunea dizolvării forului legislativ atunci când consideră el sau ea că acest Parlament nu mai este legitim sau reprezentativ. Declarația aparține fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, și a fost făcută într-un interviu pentru timpul.md.

Juristul a salutat decizia Curții Constituționale din 23 februarie prin care Maia Sandu a fost obligată să discute cu Parlamentul în formarea unui nou Guvern. Tănase susține că această hotărâre avantajează, în primul rând, sistemul democratic din Moldova.

”Chiar dacă atenția opiniei publice este captată integral de conflictul instituțional dintre Președinte și Parlament, adevărata problemă rezidă în altceva. Dacă am mări puțin optica și ne- am focusat pe esența acestui conflict, vom observa că, de fapt, am asistat la o intenție de „deplasare” a formei de guvernământ, de la modelul parlamentar la cel prezidențial. Aceasta ar fi fost cea mai gravă consecință care ar fi putut surveni în eventualitatea în care CCM ar fi adoptat o altă decizie”, a declarat avocatul.

Fostul judecător la Curtea Constituțională a precizat că în Asia dreptul președintelui de a impune un premier, indiferent de opinia majorității parlamentare, este ceva normal, în Europa, însă, lucrurile sunt absolut invers. Tănase a dat drept exemplu România, o republică semiprezidențială, unde președintele are competențe mult mai largi decât în Moldova, dar cu toate acestea, în procesul de formare al Guvernului, șeful statului nu poate ignora opinia majorității parlamentare și să impună ce premier vrea el sau să dizolve Parlamentul când consideră necesar.

”Celor care înjură CCM pentru hotărârea din 23 februarie le recomand să citească cea mai recentă decizie (pe acest subiect), pronunțată exact cu un an în urmă de Curtea Constituțională din România. CCR s- a bazat exact pe aceleași principii ca și CCM în 2015, 2020 și 2021. Abordări similare veți găsi în jurisprudența majorității Curților Constituționale din Europa”, a menționat juristul.