În ședința guvernului de miercuri, ministrul Justiției a propus spre vot proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Scopul peoiectului este reformarea instituției capacității persoanelor fizice. Modificările propuse reflectă respectarea drepturilor fundamentale ale omului, flexibilitatea în măsura juridică și păstrarea maximală a capacităţii, anunță serviciul de presă al Ministerului Economiei.

Principiile noii reglementări a capacităţii de exerciţiu a persoanelor fizice cu dizabilităţi corespund cu cele cuprinse înRecomandarea a Comitetului Miniştrilor Statelor Membre privind Principiile privitoare la protecţia juridică a adulţilor incapabili şi anume: respectarea drepturilor omului, flexibilitatea în măsura juridică, păstrarea maximală a capacităţii, caracterul necesar şi subsidiar prin care nicio măsură de ocrotire nu se poate institui faţă de un adult incapabil decât dacă ea este necesară, ţinând cont de circumstanţele particulare şi de nevoile celui interesat. Caracterul echitabil şi eficace al procedurii, preeminenţa intereselor şi bunăstării persoanei vizate, respectul dorinţei şi sentimentelor persoanei vizate.

Conform proiectului de lege au fost introduse următoarele novații: persoana fizică poate obţine ocrotire în caz de diminuare a facultăţilor personale, fizice sau mintale, prin 2 forme: măsuri judiciare și măsuri contractuale(extrajudiciare) care sunt o noutate pentru sistemul naţional de drept şi cuprind contractul de asistenţă şi mandatul de ocrotire în viitor. Dacă legislaţia actuală prevede unica măsură de ocrotire lipsirea de capacitate de exerciţiu şi instituirea tutelei, Proiectul de Lege propune diversificarea lor pentru a răspunde necesităţii de a adapta măsura la situaţia specifică a persoanei fizice vizate.

O novație este Consiliul de familie, acesta va exista pe lângă tutore şi are competenţa indicată de lege, nu este obligatoriu, și se instituie doar dacă s-a cerut în cadrul procedurii judiciare şi dacă există membri suficienţi care doresc să facă parte din el.

Formalităţile de publicitate a măsurilor de ocrotire judiciară – acest mecanism va permite o mai bună evidenţă a măsurilor de ocrotire judiciară în toată republica, ce va corespunde noii cerinţe ca măsura de ocrotire să fie adaptată persoanei.  Astfel, dacă instanţa de judecată a instituit măsura, a permis sau a interzis persoanei ocrotite să încheie de sine stătător acte juridice de anumite categorii, lista acestor categorii poate fi inclusă textual într-un registru, astfel asigurându-se opozabilitatea completă a dispozitivului hotărârii, iar actul judecătoresc va avea eficienţă maximă.

Capacitatea de a se apăra de sine stătător în procesul civil. Persoana ocrotită va putea să îşi apere singură drepturile şi interesele în pricinile civile dacă, conform legii civile, ea poate să exercite de sine stătător dreptul apărat sau să încheie de sine stătător actul juridic.

Proiectul de Lege vine să permită persoanelor fizice în privinţa cărora s-a instituit o măsură de ocrotire să încheie căsătorie, însă cu anumite condiţii (autorizarea consiliului de familie sau a autorităţii tutelare).

Sistemul curatelei şi tutelei minorului rămâne conceptual cel actual, întrucât există considerente diferite între ocrotirea copilului. Dar este abrogată instituţia limitării în capacitate de exerciţiu a adultului pe motiv de prodigalitate, adică dacă persoana fizică în urma consumului abuziv de alcool sau consumului de droguri şi de alte substanţe psihotrope, înrăutăţeşte starea materială a familiei sale. Totodată, jurisprudenţa naţională nu cunoaşte un număr mare de hotărâri judecătoreşti care ar limita capacitatea de exerciţiu pe acest motiv.

Discernământul parţial ca şi condiţie de validitate a actului juridic civil.  Noua politică este de a permite şi persoanelor care doar parţial au discernământ să încheie anumite acte juridice, fie sunt acte juridice curente de mică valoare, fie persoana a fost asistată de asistent sau a primit încuviinţarea ocrotitorului.

Aprobarea proiectului respectiv presupune reformarea instituției capacității persoanei fizice astfel încât legislația națională să fie adusă în concordanță cu prevederile din Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi din 13 decembrie 2006, obligație asumată prin ratificarea acestei Convenții.