O uşoară tendinţă de diminuare a circulaţiei virusului rabic, printre animalele sălbatice şi domestice, a fost atestată în prima jumătate de an. Astfel, conform datelor Centrului republican de diagnostic veterinar, în primele şase luni ale anului curent, rabia a fost depistată la 23 de animale în 13 unităţi administrative, iar în perioada similară a anului 2018 – la 35 animale în 20 de zone, transmite MOLDPRES.

Potrivit sursei citate, rabia a fost diagnosticată la şapte animale sălbatice – cinci vulpi, un bursuc şi o nevăstuică. De asemenea, maladia a fost identificată la 16 animale domestice – şapte câini, şase bovine, două pisici şi o capră. Cele mai multe cazuri de rabie la animale (6) au fost înregistrate pe teritoriul raionului Ştefan Vodă, trei animale bolnave au fost identificate în raionul Glodeni, câte două cazuri – pe teritoriul raioanelor Străşeni, Sângerei şi Camenca, iar în opt zone virusul rabic a fost determinat la câte un animal.

„Potenţialul, deşi diminuat, al surselor de infecţie rabică prezintă un pericol real de agravare a situaţiei epidemiologice, deoarece cu fiecare animal bolnav pot contacta, iar ulterior se pot îmbolnăvi, mai multe persoane, boala având un final destul de tragic”, indică Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică (ANSP).

În aceste condiţii este necesară cunoaşterea de către populaţie a măsurilor de comportament adecvat, atât cu animalele sălbatice, cât şi cu cele domestice. „Populaţia trebuie să se abţină de la practica prinsului în capcane a vulpilor, jderilor şi altor animale de pradă, deoarece acestea sunt sursele principale de infecţie rabică. Se vor depune eforturi pentru stoparea accesului acestor animale în locurile de întreţinere a bovinelor, ovinelor şi altor animale domestice. Deţinătorii animalelor de companie trebuie să asigure vaccinarea anuală contra rabiei a câinilor şi pisicilor, iar în caz de îmbolnăvire a acestora să se adreseze la medicul veterinar”, avertizează ANSP.

Medicii afirmă că în cazul unor eventuale muşcături de orice categorie de animale este necesară prelucrarea imediată a rănii – spălarea abundentă cu săpun sub apă curgătoare, prelucrarea cu tinctură de iod – acţiuni ce asigură înlăturarea a 50-70% cantitate de virus din rană.

O condiţie obligatorie ce se cere a fi respectată şi care asigură păstrarea vieţii omeneşti, o constituie adresarea operativă a persoanelor agresate de animale după asistenţă medicală. Medicul specialist decide necesitatea şi volumul vaccinării curativ-profilactice antirabice. În context, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică informează populația că imunizarea contra rabiei este gratuită, iar vaccinul, fiind administrat la timp, este un preparat eficient în prevenirea cazurilor de boală.

Rabia este o boala infecţioasă gravă transmisă de la animale vertebrate la om, provocată de un virus din familia Rhabdoviridae (virus neurotrop ce se fixează în celulele cerebrale provocând o meningoencefalita ireversibilă ce conduce la deces în 5-20 de zile). Primele simptome pot apărea într-un interval cuprins între câteva zile şi aproape un an, însă în majoritatea cazurilor simptomele se dezvoltă în 4-6 săptămâni de la momentul infecţiei. Primele simptome care apar includ durerea şi amorţeală la locul muşcăturii, urmate apoi de simptomatologie vagă, care poate apărea în multe alte afecţiuni şi care includ: febră, tusea sau senzaţia de gât uscat, durere, arsură, mâncărime, furnicături sau amorţeală la locul muşcăturii sau al expunerii iniţiale, durere abdominală, anxietate sau nelinişte care se accentuează şi poate evolua spre agitaţie extremă.