imgRaportul auditului conformității administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal în anul 2013 a fost examinat în cadrul şedinţei publice a Curţii de Conturi din 22 iulie 2014.

La şedinţă au fost prezenţi Tudor Balițchi, directorul general al Serviciului Vamal (SV), Corneliu Trofăilă, șeful Departamentului venituri și control vamal al SV, Iurie Ceban, șeful Departamentului de aplicare a legii al SV, precum şi şefii mai multor Direcții din cadrul SV.

Misiunea de audit a avut drept obiectiv obținerea unei asigurări rezonabile privind conformitatea aplicării cadrului legislativ-normativ în procesul de administrare a taxei pe valoarea adăugată, prin prisma responsabilităților atribuite Serviciului Vamal.

Conform statutului și atribuțiilor, Serviciul Vamal este subordonat Ministerului Finanţelor. SV contribuie, în limitele competenței, la asigurarea securității economice a statului şi participă la elaborarea politicii vamale, prin dirijarea activităţii vamale. Sistemul instituţional al Serviciului Vamal include 7 Birouri vamale şi 99 de posturi vamale, care exercită funcţiile de control vamal, de contracarare a fraudelor vamale şi alte atribuţii conform competențelor.

Conform prevederilor Codului fiscal, organele vamale calculează taxa pe valoarea adăugată doar pentru tranzacțiile plasate în regim vamal de import definitiv la cota-standard de 20,0%; cota redusă în mărime de 8,0%, iar pentru unele categorii de mărfuri și la cota zero. Pe parcursul anului 2013 s-au înregistrat tranzacții de import definitiv în valoare totală de 59,8 miliarde de lei, ce constituie 81,4% din valoarea totală a tranzacțiilor de import plasate în diferite destinații vamale.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2013, Serviciului Vamal inițial i-au fost aprobate venituri în sumă de 14, 707 mld. lei, inclusiv TVA – 10,59 mld. lei, iar după rectificările operate urma să colecteze venituri în sumă de 14,5 mld. lei. Astfel, planul indicativ a fost micșorat cu 206,1 mil. lei, inclusiv la taxa pe valoarea adăugată și taxa vamală veniturile au fost micșorate cu 534,6 mil. lei și, respectiv, cu 45,2 mil. lei, în timp ce accizele au fost majorate cu 320,3 mil. lei.

De facto, în perioada supusă auditului, SV a încasat venituri din tranzacțiile de import definitiv în sumă de 14,6 mld. lei, sau cu 105,3 mil. lei mai mult faţă de planul indicativ precizat de către Ministerul Finanţelor. Potrivit constatărilor de audit, veniturile colectate în anul 2013 la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au fost executate cu o depăşire de 100,7% faţă de planul indicativ aprobat (cifra de control), ponderea majoră a plăţilor vamale în totalul veniturilor fiind deținută de taxa pe valoarea adăugată la import – 69,2%.

Totodată, se relevă că dependența veniturilor administrate de către Serviciul Vamal față de TVA în anul 2013 a fost în descreștere, față de anul 2009, cu 2,3 puncte procentuale, datorită modificărilor operate în legislația fiscală privind cota accizului.

Deși planul indicativ pentru încasarea accizelor a fost supra executat, auditul constată că în aspectul unor categorii de plăți cifra de control la accize nu a fost executată cu 14,1 mil. lei, inclusiv la gazul lichefiat – cu 6,7 mil. lei, la bere – cu 5,8 mil. lei și la autoturisme – cu 1,6 mil. lei.

Conform Raportului privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import definitiv, în anul 2013 au fost validate 197,9 mii de declaraţii ale valorii în vamă.

Potrivit art.10 alin.(1) şi alin.(2) din Legea cu privire la tariful vamal, valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:

1) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă, ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;

2) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;

3) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;

4) în baza costului unitar al mărfii;

5) în baza valorii calculate a mărfii;

6) prin metoda de rezervă.

Principala metodă, dintre cele specificate, este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda nr.1 nu poate fi aplicată, se aplică consecutiv celelalte metode. Valoarea în vamă a mărfurilor introduse este determinată de declarant, organul vamal avînd obligaţia de a verifica corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă, inclusiv corectitudinea metodei alese de declarant şi oportunitatea aplicării ei.

Cele mai frecvente metode de vămuire utilizate la determinarea valorii în vamă au fost metoda nr.1 în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă, ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit și metoda nr.6 „de rezervă”. Potrivit ultimei metode valoarea în vamă a mărfurilor în anul 2013 a fost majorată cu 1,058 mld. lei, iar suma drepturilor de import percepute a constituit 279,2 mil. lei.

Auditul relevă că, unul dintre obiectivele de bază ale Serviciului Vamal este asigurarea persoanelor responsabile de vămuirea mărfurilor cu instrumente sigure și eficiente pentru determinarea corectă a valorii în vamă, care influențează suma drepturilor de import şi export calculată. O componentă importantă a Sistemului Informațional „Asycuda World” o reprezintă Modulul „Valoarea în vamă”, care este destinat asigurării unui mecanism eficient de gestionare a riscurilor de subevaluare sau supraevaluare a mărfurilor declarate. Însă la momentul actual capacităţile Modulului „Valoarea în vamă”, nu se aplică pe deplin, fapt menționat și în Hotărîrea precedentă a Curții de Conturi. Colaboratorii SV utilizează Sistemul Informațional „Portal SV”, care permite generarea rapoartelor pentru aplicare în contextul determinării valorii în vamă conform metodelor de vămuire, cu încasarea ulterioară a plăților vamale.

Verificările auditului relevă că, unii agenți economici declară mărfurile similare la prețuri subevaluate în comparație cu prețurile per unitate ale mărfurilor pentru tranzacțiile de import, care au fost acceptate de către organele vamale prin metoda nr.1. În acest context, se menționează că, pentru mărfurile de import care au fost selectate de către Sistemul Informațional „Asycuda World” ca tranzacții cu risc sporit de subevaluare a valorii în vamă, organele vamale au apreciat valoarea în vamă prin metoda nr.6 „de rezervă”, conform prevederilor regulamentare. Totodată, auditul denotă că dacă organele Serviciului Vamal ar fi utilizat cea mai mică valoare pentru tranzacțiile cu mărfuri similare, identificate cu risc sporit de subevaluare a valorii în vamă, conform metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfă similară, atunci valoarea în vamă ar fi fost calculată cu 987,7 mii lei mai puțin și, respectiv, încasările TVA s-ar fi diminuat cu 197,5 mii lei.

Deși instrumentul utilizat de către organele vamale, conform cadrului regulator la determinarea valorii în vamă prin metoda nr.6 „de rezervă” este unul aplicabil, în unele cazuri, mai persistă carențe la aprecierea valorii în vamă pentru mărfurile identificate cu valoarea subevaluată. Auditul a identificat unele cazuri cînd valoarea în vamă a mărfurilor a fost determinată de către organele vamale prin metoda nr.6 „de rezervă”, însă în viziunea auditului sînt unele rezerve pentru aplicarea flexibilității rezonabile la determinarea valorii în vamă conform metodei nr.3 „în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.

Astfel, la determinarea valorii în vamă a mărfurilor prin aplicarea metodei nr.6 „de rezervă”, auditul a constatat o posibilă majorare a valorii în vamă cu 3,92 mil. lei față de valoarea în vamă calculată inițial de către organele vamale prin aceeași metodă și, respectiv, taxa pe valoarea adăugată aferenta valorii în vamă mai mult cu 840,6 mii lei față de calculele inițiale.

Auditul a constatat că, brokerii vamali, sau declaranții în nume propriu, nu completează rubrica „31″ a declarației vamale, privind descrierea completă a mărfurilor importate, situație care ar putea crea dificultăți la identificarea mărfurilor similare sau identice a căror poziție tarifară este aceeași, dar după descriere și destinație sînt diferite, pentru determinarea valorii în vamă prin metoda nr.6 „de rezervă”.

Nu se completează rubricile nr.7 şi nr.8 din tipizatele DVV-2, ce ţin de argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor şi a cauzei renunţării la metodele precedente, indicarea și argumentarea sursei de informaţie, fapt ce implică riscuri majore privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor conform cadrului legislativ-normativ.

Auditul atestă o creştere semnificativă a restanţelor agenților economici față de bugetul de stat, care, la 31.12.2013, au constituit suma de 304,9 mil. lei, inclusiv 229,3 mil. lei la taxa pe valoarea adăugată. Din ele, 24 mil. lei au fost formate în anii 1995-2007, cu risc sporit de neîncasare, fapt menționat și în Hotărîrile precedente ale Curții de Conturi.

În cuantumul total al restanțelor suma de 228,2 mil. lei reprezintă plăţi în baza deciziilor de regularizare a organelor vamale, acestea fiind atacate în instanţele de judecată, cu emiterea încheierilor de suspendare a executării pînă la soluţionarea litigiilor.

La finele anului bugetar, 14 agenți economici au înregistrat cele mai semnificative restanțe față de bugetul de stat ele constituind 137,9 mil. lei.

Conform art.124 din Codul vamal, drepturile de import şi export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale, iar la momentul vămuirii, se acceptă doar suma calculată a drepturilor de import şi export. Auditul a constatat că la 31.12.2013 excedentul cumulativ din drepturile de import şi export plătite în avans de către agenții economici în perioada 2008-2013 a constituit 166,9 mil. lei. În acest context, pe parcursul anului entitatea a aprobat 23 de decizii privind stingerea sumelor plătite în plus al căror termen de prescripție a expirat, transferînd la buget 2,1 mil. lei pentru 7,5 mii de agenți economici.

Fluxul încasărilor la bugetul de stat în anul 2013 a fost influenţat semnificativ de facilităţile fiscale și vamale, acordate la plata drepturilor de import, valoarea cărora a constituit 5,35 mld. lei, sau 36,6% din volumul total al veniturilor administrate de către Serviciul Vamal, fiind în creștere față de anul 2012 cu 1,43 mld. lei.

La nivel de mărfuri importate în anul 2013 prevalează facilităţile acordate la TVA care însumează 3416,3 mil.lei, sau 63,9% din totalul facilităţilor fiscale și vamale.

Analiza datelor din diagramă denotă discrepanţe între ritmurile anuale de creştere a veniturilor vamale care în anul 2013 au înregistrat o majorare de 89% în termene nominale față de anul 2009 și respectiv, pentru aceeași perioadă, facilităţile fiscale și vamale au crescut cu 113%.

Facilităţile acordate la TVA la autoturisme sau cifrat la 670,6 mil. lei, medicamente – 295,4 mil. lei, magazinele duty-free – 173 mil. lei, produse petroliere 153 mil. lei și altele.

Verificările auditului asupra conformității tranzacțiilor de import ale mărfurilor destinate realizării proiectului de către o instituție publică a stabilit vămuirea neconformă a unor cantități de mărfuri, cu acordarea facilităților la taxa pe valoarea adăugată în sumă de 85,8 mii lei.

Din recomandările Curții de Conturi, înaintate în cadrul auditului precedent, SV n-a asigurat, pînă în prezent, integrarea modulului „Economist” în sistemul informațional „Asycuda World”. În acelaşi context, Ministerul Finanțelor nu a înaintat Ministerului Economiei propuneri întru includerea produselor medicamentoase în lista mărfurilor importate cu monitorizarea lanţului valoric în comerţul interior.

În baza activităților de audit desfășurate asupra tranzacțiilor de import selectate, auditul a constatat, că administrarea taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal a fost conformă cadrului legal, însă unele activități necesită îmbunătățiri în vederea asigurării eliminării deficiențelor identificate de audit. Astfel, veniturile administrate de către Serviciul Vamal, în raport cu veniturile fiscale ale bugetului de stat au constituit 79,7%, fiind în creștere față de anii precedenți.

Entităţile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului de audit. Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.