Psihoterapia nu e așa cum ați putea crede, doar pentru oameni care au rămas fără  alternative, ci pentru oameni care vor o calitate a vieții mai bună, indiferent dacă ceea ce îi supără e foarte deranjant (atacuri de panică, de exemplu) sau doar vor să  se cunoască  mai bine, spune psihoterapeutul Miruna Stănculescu.

Mă tentează să  încep cu preconcepțiile în legătură cu mersul la psiholog. „Oamenii puternici își găsesc singuri soluțiile la probleme“ sau „Am prieteni, vorbesc cu ei“ ori „N-am probleme suficient de mari, mă descurc“.  Nu-i așa, e distractiv să constați că, deși mersul la doctor nu înseamnă în mod automat o boală  grea, mersul la psiholog înseamnă o problemă la cap. Să spunem lucrurilor pe nume, zic… Nu nebunii merg la psiholog. Ca să  nu mai zic că (vorba uneia dintre profesoarele mele) „nebuni sunt puțini, normali și mai puțini, iar marea în-ghesuială  este între cele două“.

„Eu cred că la psiholog merg oamenii care înțeleg că suntem project managerii propriilor noastre vieți. În această calitate, putem să  le facem pe toate de unii singuri sau putem apela la resurse eficiente care să  ne faciliteze rezolvarea mai rapidă  a unei probleme. Și, da, e ok să  avem probleme. Nu de alta, dar de vreme ce e ok să  găsim soluții, n-are cum să nu fie în regulă să avem motive să generăm soluțiile cu pricina. Nu ai cum să fii mândru că  găsești soluții în timp ce ți-e rușine să ai probleme”, spune psihologul.

Prevalența unei emoții, indiferent care ar fi aceasta, este unul dintre semnele cunoscute. Emoțiile sunt ca niște musafiri. Ne vizitează în fiecare zi. Vin și pleacă în funcție de contextul de viață și povestea pe care ne-o spunem despre acesta. Fie că este vorba despre frică  (stare anxioasă sau atacuri de pani-că), tristețe (stare depresivă) sau furie (agresivitate),  dacă vreuna dintre ele se instalează permament și preia controlul stării tale de spirit, e momentul să faci echipă cu un psihoterapeut, explică specialistul.

… continuare pe unica.ro.