Organizarea alegerilor parlamentare peste hotarele țării a fost unul din subiectele principale care a provocat opinii contradictorii la ultima dezbatere organizată de Parlament pe marginea proiectului de lege privind votul uninominal. Unii experți se pronunță pentru renunțarea la această practică, ținând cont inclusiv de experiența internațională, în timp ce alții susțin că diaspora ar trebuia să fie reprezentantă de un număr exact de deputați.

Proiectul prevede că în afara țării vor fi formate circumscripții electorale uninominale, ținând cont de numărul de moldoveni aflați în țările respective. Deputatul neafiliat Valeriu Ghilețchi susține însă că ar fi destul de complicat de format circumscripții conform acestor criterii.

”În formula propusă e o mare dificultate pentru a oferi diasporei circumscripții – care vor fi granițele, câți alegători? Printr-o decizie politică putem oferi 3-4 locuri în Parlament. Dar și aici avem o dificultate – care vor fi granițele? Avem în est diasporă, în vest, peste Ocean. Cum le vom oferi aceste circumscripții? Și apoi să nu uităm că diaspora noastră migrează foarte mult”, a declarat deputatul.

Și liderul partidului Noua Opțiune Istorică, Victor Alexeev, susține că diaspora ar trebui reprezentantă de un număr prestabilit de deputați, și anume doi, după experiența României. ”Diaspora românească este reprezentată în parlamentul de la București de 4 deputați. Să nu ne jucăm cu această cotă, eu propun ca doi deputați să reprezinte diaspora – unul pe cei din Europa de Vest și America, iar altul pe cei din Europa de Est și Asia. În cazul în care vor fi 2 deputați eu cred că diaspora va fi reprezentată echitabil”, a opinat politicianul.

”Diaspora trebuie să fie reprezentată, dar trebuie să se conformeze normelor europene. Nu avem o evidență a alegătorilor din afara țării. Nu-mi imaginez cum pot fi create circumscripții electorale în Australia și alte țări unde sunt puțini cetățeni moldoveni”, susține și președintele Partidului Verde Ecologist, Anatolie Prohnițchi.

Pe de altă parte, au existat și opinii că în general ar trebui să se renunțe la practica organizării alegerilor peste hotarele țării. ”Pe cei de peste hotare nimic nu-i încurcă să vină să sărbătorească Paștele, să se odihnească în luna august. Dacă ar dori, ar putea și să vină să voteze”, susține activistul civic Mihail Bagas.

Iar fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Eugeniu Știrbu a remarcat că mai multe democrații avansate precum Marea Britanie și Franța nu organizează alegeri pentru cetățenii din afara țării.  ”Practica internațională arată că în statele unde există sistemul de vot uninominal nu organizează alegeri peste hotare. Nu este nici într-o țară – nici în Franța, nici în Marea Britanie”, a menționat expertul.

Conform unor date neoficiale, aproximativ un milion de moldoveni se află peste hotare, dar la ultimele alegeri prezidențiale s-au prezentat la vot ceva mai mult de 10% din aceștia. Organizarea votului peste hotare a provocat un scandal după al doilea tur de scrutin pe motiv că mai mulți cetățeni nu au putut vota, dar acest lucru s-a întâmplat doar la câteva din cele aproximativ 100 de secții de votare.