Prevederile care se conțin în proiectul de modificare a unor acte legislative care a provocat dezbateri în rândul internauților reprezintă cerințe ale Uniunii Europene și sunt absolut conforme cu legislația comunitară. Modificările nu vor permite comiterea unor abuzuri așa cum se vehiculează, din contra unele dintre ele îngrădesc drepturile poliției de a percheziționa fără motiv mijloacele de transmitere a datelor electronice, iar unele dintre acestea se conțin și în legislația actuală, doar că prin proiectul de lege propus au fost corelate, au declarat luni în cadrul unei conferințe de presă reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne dar și experți independenți.

Proiectul aprobat de guvern nu este nimic altceva decât lichidarea unei restanțe a Republicii Moldova la implementarea Acordului de Asociere. Vine să alinieze legislația la două convenții adoptate de Consiliul Europei și ratificate de Republica Moldova, astfel că statul era obligat să amendeze un șir de acte legislativ – codul penal, codul contravențional, codul de procedură penală, a precizat șeful direcției juridice a IGP Sergiu Țurcanu.

Amendamentele vin să consolideze capacitatea statului în prevenirea și combaterea abuzului sexual on-line împotriva minorilor și altor infracțiuni subsecvente acestor delicte precum pornografia infantilă. Proiectul nu comportă noutăți legislative diferite de cele existente și puse în aplicare de toate statele europene, a menționat acesta.

Iar proiectul a fost elaborat nu doar pentru a transpune „cu ochii închiși” în practică directivele europene dar și pentru că subiectul este unul dureros pentru Republica Moldova. În Republica Moldova copiii sunt abuzați sexual on-line, iar tendința de a acosta copii pe internet este în creștere. Încet dar sigur criminalitatea stradală migrează în mediul virtual, copiii sunt tot mai mari consumatori de internet, a precizat Sergiu Țurcanu.

UE a bătut alarma în această privință încă în anii 2000 și Republica Moldova nu este decât restanțieră în a-și alinia legislația la acest capitol.

Oficialul a menționat că Proiectul conține 3-4 elemente de bază care au deranjat multă lume. Este vorba de introducerea unei noi măsuri speciale de investigație precum interceptarea și monitorizarea comunicațiilor, o nouă măsură de percheziție – electronică și conservarea datelor electronice care este pusă cu titlul de sarcină furnizorilor de servicii on-line. „Nu este nimic nou pentru UE, doar pentru RM. Dar să negi valoarea unei legi prin prisma unor temeri nejustificate este o dovadă firească de imaturitate socială”, a comentat Sergiu Țurcanu. În acest sens, el a precizat că în 2007 Finlanda a fost condamnată la CEDO pentru că nu a asigurat protecția copiilor prin lege. Judecătorul de instrucție a refuzat să oblige un furnizor de servicii on-line să furnizeze datele privind un bănuit de violator de minori.

“Republica Moldova nu-și dorește să fie condamnată la CEDO pentru impotența legislativă. Persistă abuzurile sexuale on-line împotriva minorilor și trebuie să trată situația ca atare. Avem un segment vulnerabil cum sunt minorii, avem o statistică alarmantă și când invoci sintagme precum legea big brother mi se pare absolut nejustificat”, a concluzionat Sergiu Țurcanu, menționând că legea a fost consultată cu toți cei interesați încă de la primele etape de elaborare, dar criticile au apărut doar după ce a fost aprobată de Guvern.

Natalia Bayram de la Centrul Internațional La Strada a precizat că modificările propuse sunt în absolută conformitate cu actele internaționale și rezultă din obligațiile statului asumate la nivel internațional prin ratificarea mai multor tratate și convenții internaționale. Aceste modificări permit realizarea măsurilor speciale în infracțiuni împotriva minorilor și sunt în strictă conformitate și cu jurisprudența CEDO.

În ce privește îngrijorările societății, ea a menționat că s-a vehiculat că proiectul ar conține modificări care va permite citirea emailurilor. Dar actualul Cod de procedură penală stabilește deja procedura de interceptare, verificare a comunicărilor inclusiv cele din poșta electronică. „Până acum nimeni nu a prezentat îngrijorări și nu este clar de ce unii o fac acum”, a menționat avocata.

Modificările se referă expres la comunicări electronice, nu se intervine în procedura de autorizare a interceptării comunicării electronice.

Altă îngrijorare este că acest proiect ar introduce obligații pentru operatorii de internet să filtreze și să arhiveze traficul și să blocheze IP-urile servere-lor pe care sunt stocate anumite site-uri. Și în prezent legislația prevede obligații similare. Proiectul vine doar cu modificarea codului contravențional în care sunt enumerate sancțiunile pentru încălcarea acestor prevederi, menționat ea.

 

Și șeful-adjunct al Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice Veaceslav Bădărău a menționat că percheziția informatică, criticată de unii internauți, este regăsită în toate țările europene și vine mai mult în favoarea cetățenilor decât în defavoare. Dacă până acum în cadrul perchezițiilor la domiciliu erau efectuate și aceste percheziții, acum doar dacă sunt probe că la comiterea infracțiunilor s-a folosit internetul sau calculatoare va fi posibilă, în urma unei permisiuni speciale a judecătorului de instrucție

Ce ține de măsurile speciale de investigații, pe lângă reținerea, percheziționarea la trimiterile poștale s-a introdus și comunicațiile electronice, dar și interceptarea datelor informatice. Aceste măsuri pot fi efectuate doar în cadrul urmăririi penale, doar cu autorizarea judecătorului de instrucțiune. „Fără asemenea posibilitate nu vom putea acumula probe. Nu intervin la îngrădirea drepturilor și libertăților personale și pot fi efectuate doar față de persoanele bănuite de infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave”, a precizat Bădărău.

Ce ține de păstrarea datelor nu apare nimic nou, doar este coordonat textul deja existat în două legi, a mai menționat sursa.

În privința sistării paginilor web, este vorba de cele care încalcă flagrant atât prevederi constituționale precum discriminare, ură rasială, îndemn la violențe, sau cele care conțin pornografie infantilă.