Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: O croazieră în strâmtoarea Bosfor este poate cea mai bună modalitate de a admira frumusețea arhitectonică a Istanbulului – de la palate și vechi fortărețe până la hoteluri și reședințe luxoase, plimbarea pe apele Bosforului constituie o călătorie interesantă prin istoria bogată a acestor locuri.

Având o lungime de 30 de km, o lățime cuprinsă între 700 și 3.700 de metri și o adâncime între 30 și 125 de metri, strâmtoarea Bosfor face legătura, de la nord la sud, între Marea Neagră și Marea Marmara și desparte malul european și cel asiatic ale metropolei turce. Anual, strâmtoarea este străbătută în medie de aproximativ 50.000 de vase de mare tonaj.

Imaginea malului european este dominată de Palatul Dolmabahce, unul dintre cele mai fascinante palate din lume, ridicat în secolul al XIX-lea. Lucrările de construcție s-au desfășurat între anii 1850 și 1856, după venirea la putere a sultanului Abdulmecid, într-o perioadă cu influențe occidentale pregnante în arhitectura locală.

Proiectul palatului a fost elaborat de unul dintre cei mai importanți arhitecți ai acelei perioade, armeanul Nikogos Balyan. Palatul are o suprafață utilizabilă de 45.000 metri pătrați, 285 de camere, 43 săli de recepție, candelabre de Boemia cântărind în total 4 tone și covoare care acoperă o suprafață de 4.450 metri pătrați.

O altă construcție impresionantă pe țărmul european al Bosforului, realizată tot de arhitectul Nikogos Balyan, este Palatul Ciragan. Situat între Dolmabahce și moscheea Ortakoy, în prezent el găzduiește hotelul Kempinski.

Primul pod ridicat peste strâmtoare, în ordine cronologică și venind dinspre sud, este Podul Bosfor. Inaugurat în 1973, el leagă districtul european Beșiktaș și cel asiatic Üsküdar. Podul este ancorat cu stâlpi de oțel și puntea sa este suspendată cu cabluri de oțel. Construcția are o lungime totală de 1.510 metri și o lățime de 39 metri, iar distanța de la nivelul mării la pod este de 64 metri. În momentul finalizării construcției sale, podul Bosfor era al patrulea pod suspendat, ca lungime, din întreaga lume.

Trecând la nord de pod, pe malul european se află Arnavutköy, cartierul întemeiat de foștii mercenari albanezi, în prezent zonă a orașului plină de reședințe private luxoase.

Aproape de piciorul podului Fatih Mehmet Sultan, al doilea pod peste Bosfor, se găsește fortăreața Rumeli, construită de sultanul Mahomed II în 1452 pentru a apăra Bosforul de atacurile piraților care veneau din Marea Neagră și Mediterana. Fortăreața se întinde pe o suprafață de 30.000 metri pătrați, iar construirea sa a durat 139 de zile. Are trei turnuri, ale căror ziduri au o grosime de 5,5 — 7 metri. Construcția este unul dintre exemplele cele mai importante ale arhitecturii militare otomane.

Podul Fatih Sultan Mehmet este al doilea pod ce traversează strâmtoarea Bosfor și poartă numele sultanului Mahomed II, cel ce a cucerit Constantinopolul în 1453. Inaugurat în 1988, podul are o lungime totală de 1510 metri, o lățime de 39,4 metri și se înalță la 64 de metri deasupra nivelului apei. La lucrările de construcție au participat trei companii japoneze, una italiană și una turcă, iar la inaugurarea sa primul care l-a traversat a fost președintele din acea vreme al Turciei, Turgut Özal.

Revenind către sud, pe malul asiatic al Bosforului se remarcă Liceul Militar Kuleli, primul liceu militar din Turcia, inaugurat în 1845.

În această zonă se află restaurante și reședințe luxoase, deținute de oameni de afaceri bogați din Turcia. Multe dintre aceste reședințe nu sunt locuite și sunt închiriate companiilor turce producătoare de filme.

Mai la sud, aproape de malul asiatic al Bosforului, se află Turnul Fecioarei. Acest edificiu, cu o suprafață de 1.250 de metri pătrați, este construit pe o insuliță stâncoasă aflată la o distanță de 200 de metri în larg în fața cartierului Salacak, din districtul Usküdar.

Potrivit unei legende, în timpul perioadei bizantine, împăratul de atunci și-a închis fiica în acest turn pentru a o apăra împotriva pericolelor prevestite de ursitoare, dar într-una din zile, un șarpe ieșit din coșul cu mere adus de servitoare a mușcat-o pe tânăra prințesă. Aceasta a murit împlinind, astfel, destinul profețit, iar de atunci turnul a fost denumit Turnul Fecioarei.

Pe vremea otomanilor, turnul a fost folosit mai ales ca far, iar după ce a fost consolidat în urma cutremurului din 1999, aici s-au deschis pentru vizitatori un restaurant, o cafenea și o terasă de unde pot fi admirate mai ales principalele obiective istorice din zona Sultanahmet, situată pe partea europeană a metropolei — Hagia Sophia, Moscheea Albastră, Palatul Topkapî și Moscheea Suleymaniye.