Parlamentarii britanici au aprobat acordul Brexit negociat de prim-ministrul Boris Johnson și liderii europeni, iar Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea Europeană în data de 31 ianuarie 2020.

Acordul a fost adoptat în Camera Comunelor cu 358 de voturi „pentru” și 234 „împotrivă”.

Deputaţii britanici încep vineri – după trei amânări ale Brexitului şi trei ani şi jumătate de criză politică – adoptarea acordului ieşirii Regatului Unit din UE încheiat de Boris Johnson, care deschide calea unui divorţ la sfârşitul lunii ianuarie, conform News.ro.

Ulterior, Parlamentul European (PE) va trebui să-l ratifice pentru ca Regatul Unit să iasă din UE la 31 ianuarie, după 47 de ani de viaţă comună.

Acordul pentru Brexit prevede, printre altele, faptul că perioada de tranziție- în care Marea Britanie nu mai e în UE, dar încă respectă mare parte dintre regulile Blocului comunitar- să nu fie extinsă mai târziu de anul 2020, relatează BBC.

Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist, a anunțat că formațiunea sa va respinge acordul în votul de vineri, menționând că există „un mod mai bun și corect” de a părăsi Uniunea Europeană.

Boris Johnson: E ziua realizării „promisiunii făcute poporului britanic”

Pentru Boris Johnson este ziua realizării „promisiunii făcute proporului britanic”, ca votul cu privire la Brexit să fie „împachetat de Crăciun”, potrivit unei declaraţii transmise de biroul său.

El prezintă textul la tribuna Camerei Comunelor vineri, după ce şi-a sărbătorit joi seara victoria la Downing Street printr-un karaoke în fostul birou al lui Margaret Thatcher, potrivit site-ului Politico.

„Este o zi istorică”, a declarat la BBC ministrul Brexirtului Steve Barclay, „o oportunitate, după trei ani de tergiversări, întârzieri, diseniuni”„să mergem înainte” şi „să unim ţara”.

Şeful Guvernului conservator, aflat la putere din iulie, a făcut din Brexit prioritatea numărul unu a programului său, detaliat de regina Elisabeta a II-a joi, în cadrul tradţionalului discurs organizat cu ocazia deschiderii unei noi sesiuni parlamentare.

Data oficială a Brexitului lansează o perioadă de negocieri în ritm alert, în vederea încheierii unui acord de liber-schimb.

La 31 ianuarie începe o perioadă de tranziţie, până la sfârşitul lui 2020, menită să permită Londrei şi Bruxellesului să se despartă ordonat.

Britanicii vor continua să aplice reglementările europene şi să beneficieze de ele – fără să facă parte din instituţiile europene şi fără să aibă vreun cuvânt de spus în decizii.

Temeri cu privire la scenariul unui Brexit fără acord

Această perioadă poate fi prelungită o singură dată cu un an sau doi, iar orice solicitare trebuie formulată până la 1 iulie.

Boris Johnson vrea să închidă din oficiu uşa acestei posibilităţi şi să introducă în legea supusă aprobării Parlamentului vineri o dispoziţie care să interzică orice amânare.

Această poziţionare a relansat temeri cu privire la un „no deal”, cu consecinţe de temut pentru economie la sfârşitul lui 2020.

UE a subliniat că va face tot posibilul pentru a încheia un acord, avertizând însă că un „no deal” va avea „un impact mai mare asupra regatului Unit” decât asupra europenilor.

Ce prevede acordul negociat de Boris Johnson

Proiectul de lege prevede de asemenea să i se dea justiţiei britanice puterea de a reveni asupra deciziilor Curţii Europene de Justiţie (CEJ).

După ce şi-a încheiat noul acord al Brexitului care prevede o nouă soluţie în vederea evitării unei reimpuneri a unei frontiere fizice între provincia britanică Iranda de Nord şi Republica Irlanda şi evitării unei puneri în pericol a Acordului de Pace din Vinerea Mare, Boris Johnson nu a reuşit să obţină ratificarea în Parlament.

El şi-a pierdut majoritatea în Legislativ, în urma unor dezertări şi expulzării unor deputaţi, care au sporit criza politică provocată de referendumul din iunie 2016, când aproape 52% dintre britanici care s-au prezentat la vot au ales Brexitul.

Pentru a pune capăt blocajului, el a reuşit, după mai multe eşecuri, să obţină consensul necesar organizării unor alegeri legislative anticipate. În aceste alegeri ale Brexitului, el a reuşit să smulgă opoziţiei laburiste fiefuri muncitoreşti şi un electorat popular.

În 2017, predecesoarea sa Theresa May, care a convocat alegeri legislative anticipate pentru a-şi consolida majoritatea absolută în Parlament, a pierdut atât de mult teren încât a fost nevoită să se alieze cu ultraconservatorii din partidul unionist nord-irlandez DUP, care au blocat Brexitul.