Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a prezentat astăzi, 30 martie curent, în cadrul unei dezbateri publice, analiza tematică „Vulnerabilitățile legislației Republicii Moldova în domeniul financiar și fiscal în contextul jurisdicțiilor offshore”.

În cadrul evenimentului, analiștii IPRE au supus dezbaterilor principalele aspecte ale problemei legate de activitatea companiilor din jurisdicțiile offshore, riscurile activității acestora asupra economiei țării, preluarea frauduloasă a cotelor în întreprinderi, spălarea banilor și/sau finanțarea terorismului, riscurile de evaziune fiscală, corupția în utilizarea banilor publici etc.

„Sunt absolut necesare supravegherea și colectarea adițională de informații privind întreprinderile originare din sau strâns legate cu jurisdicții offshore. Mai mult ca atât, reforma care a fost inițiată de legislator în domeniul financiar-bancar necesită continuitate și coordonare. Mecanismul actual de stabilire a jurisdicțiilor care nu se conformează standardelor internaționale de transparență este în mâinile BNM și nu se bazează pe criterii obiective și o metodologie de aprobare a listei. S-ar putea ca lista de jurisdicții, care în realitate nu se conformează standardelor internaționale de transparență, să fie chiar mai mare decât cea aprobată de BNM. Astfel, sunt necesare criterii obiective de evaluare. În al doilea rând, reforma trebuie să fie extinsă asupra tuturor formelor de întreprinderi, care ar putea acționa în calitate de instrumente potențiale de camuflare a beneficiarilor efectivi”, a comentat analistul IPRE, Iulian Rusu.

Totodată, în cadrul dezbaterii publice, au fost discutate problemele și criza din sistemul financiar-bancar, dar și gradul de respectare a angajamentelor față de partenerii chei a țării. „Cu ceva timp în urmă, a avut loc Consiliul de Asociere RM-UE, în care a fost prezentată foaia de parcurs a Republicii Moldova. Astfel, țin să reiterez că UE continuă să insiste pe reformele pe care trebuie să le facă guvernarea de la Chișinău. Nu e suficient doar de aprobat reforme, ci și de a le pune în acțiune. Deci, acțiunile urgente pe care trebuie întreprinse ar fi:

semnarea unui noi acord cu FMI; deblocarea asistenței financiare externe; depolitizarea BNM și reformarea pieței financiare; reformarea justiției și finalizarea investigației privind fraudele bancare din 2014 etc.”, a declarat Wicher Slagter, șef secție Politică și Economie a Delegației UE la Chișinău.

Un alt aspect al evenimentului a ținut de acțiunile statului în implementarea reformelor în sectorul de justiție, care ar putea preveni pe viitor apariția unor noi scheme frauduloase, cu implicarea companiilor din jurisdicții offshore. „Cred că trebuie să avem o politică sau o strategie de stat privind companiile offshore, deoarece, actualmente acestea aduc riscuri asupra imaginii țării, sociale, de manipulare și, cel mai mare, riscul implicării politicului în economie.

Această strategie ar trebui introdusă în sistemul juridic, prin reforme, astfel, încât Guvernul să poate preveni pe viitor operațiunile companiilor din jurisdicțiile offshore”, a comentat Sergiu Luchița, specialistul Fondului de Dezvoltare Durabilă.

La întrunire au participat și reprezentați ai sectorului bancar care au povestit despre transparența instituțiilor financiare și riscurile lipsei acesteia. „Prețul pe care l-a plătit societatea din cauza netransparenței din sistemul bancar este foarte mare. Fără o stabilitate financiară nu este posibilă o dezvoltare a țării. De aceea, trebuie să trecem de la etapa de discuții, la etapa de implementare a acțiunilor”, a spus Andrei Suruceanu, Director financiar, BC „Mobiasbanca – GSG” S. A.

De asemenea, la eveniment au participat reprezentanți ai societății civile, autorităților publice, precum și alți experți din domeniu.