Valoarea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene a crescut cu 500 milioane de euro, în doi ani, urmare a implementării măsurilor fitosanitare prevăzute de Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), constată Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, informează MOLDPRES.

Potrivit experților, acum patru ani la semnarea Acordului, cu excepția mierii de albine, producătorii autohtoni nu exportau produse agricole în UE din cauza taxelor vamale, incompatibilității reglementelor naționale cu cele europene, tehnologiei de producție învechită. Odată cu semnarea Acordului de Asociere și instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, Republica Moldova „s-a angajat într-un proces de restructurare economică fără precedent”.

Eliminarea barierelor tarifare, după semnarea DCFTA,  pentru 91 la sută din produsele autohtone a dus la economisirea a peste 11.2 milioane de euro anual pentru agricultori. Legislația privind măsurile sanitare și fitosanitare și bunăstarea animalelor a fost armonizată cu cea europeană, jumătate din totalul angajamentelor din DCFTA pentru agricultură se referă la măsurile fitosanitare.

„Expert-Grup” mai menționează că au fost create stimulente pentru modernizarea sectorului agricol prin sporirea accesului la finanțare, educare și promovare a principiului de asociere a producătorilor agricoli, inclusiv prin facilitarea investițiilor în infrastructura de calitate.

Finanțarea măsurilor de implementare a Acordului de Asociere în sectorul agricol a fost efectuată prin câteva programe de finanțare și în primul rând Cadrul unic pentru agricultura Moldovei, care prevedea  110-123 milioane de euro. La fel, Programul ENPARD, finanțarea activităților de promovare a intereselor producătorilor agricoli. În total, 20 milioane de euro erau destinate măsurilor fitosanitare.

În prezent Republica Moldova exportă pe piața UE semințe de floarea soarelui, grâu, vinuri de struguri, porumb, alcool etilic nedenaturat, struguri, fructe și alte produse.

Potrivit experților, în patru ani au fost adoptate 482 de standarde UE, au fost anulate 523 de GOST-uri, adică standarde valabile încă din perioada sovietică, au fost renovate și acreditate patru laboratoare naționale, au fost renovate 4 din cele 12 laboratoare autorizate din punctele de frontieră.

După crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, ponderea acesteia s-a majorat de la 61,9 la sută în 2015 la 68,8 la sută în 2018, arată date ale Biroului Național de Statistică.