zahar O campanie în mass-media urmăreşte accesul zahărului din trestie în Republica Moldova
Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) consideră că unicul scop urmărit de o serie de articole tendențioase și demagogice, care răspândesc ideea, că preţul zahărului moldovenesc ar fi „nejustificat de mare”, apărute în mod repetat în ultimele câteva luni în presa națională, constă în dorința unei companii producătoare de conserve, care timp de câţiva ani se află în proces de judecată din cauza neîndeplinirii contractuale a obligațiunilor de plată pentru zahărul livrat, de a-şi crește profiturile din contul ieftinirii radicale a zahărului pe piața internă.

Inspiratorii acestor articole încearcă să acrediteze ideea că, în unele țări din regiune zahărul este uneori mai ieftin decât în Republica Moldova, calificând acest fapt drept un indicator al bunei funcționări a pieței zahărului din ţările vecine. Drept exemplu, se indică astfel de țări precum Belarus, unde există mecanisme de stabilire a prețurilor de piață ale zahărului, sau Ucraina și România, unde agricultura este subvenționată de stat și unde zahărul din trestie are acces liber pe piaţă. Drept urmare, în cele două ţări vecine producția de sfeclă de zahăr este slab dezvoltată. De asemenea, se aduc drept exemplu Lituania și Letonia, unde, practic, nu există producție proprie de zahăr. Omiţând toate aceste realităţi , beneficiarul articolelor menţionate doreşte să impună ideea că cea mai simplă şi corectă metodă de a reduce prețurile la zahăr în Republica Moldova ar fi liberalizarea pieței interne. Cu alte cuvinte, el optează pentru importul liber în ţara noastră al zahărului ieftin din trestie, fapt care ar conduce inevitabil la colapsul industriei zahărului din Republica Moldova şi ramurii agricole de producere a sfeclei de zahăr.

Pentru a înţelege mai bine nivelul acestor provocări și impactul lor asupra economiei Republicii Moldova ar trebui să fie luate în calcul următoarele fapte: în ultimii ani, peste jumătate din zahărul produs în Republica Moldova a fost exportată în UE și CSI. O mare parte a zahărului moldovenesc, vândut pe piața internă, este procurat de către consumatorii casnici. Astfel, toată industria alimentară din Republica Moldova consumă mai puțin de un sfert din zahărul autohton. Acel producător, care provoacă în mod insistent discuţiile cu privire la zahărul moldovenesc scump, consumă doar aproximativ 1% din producția anuală pe sezon, ceea ce reprezintă circa 1000 de tone din cantitatea totală de 100-130 mii de tone. Pentru a-şi satisface interesele înguste şi a-şi asigura un profit fără prea mare efort, această companie este gata să sacrifice un întreg sector economic, cu o cifra de afaceri anuală de peste 1,5 miliarde lei.

De menţionat că această companie, la fel ca orice alt agent economic, poate importa zahăr (dacă găseşte mai ieftin în alte ţări) de pe pieţele externe în conformitate cu contingentele tarifare prevăzute pentru Republica Moldova în acordul OMC (6,5 mii tone) și licențelor suplimentare alocate de către Ministerul Economiei, în caz de deficit. Zahărul este importat conform unui principiu echitabil stabilit de OMC: „primul venit, primul servit”. Potrivit cotelor OMC, companiile pot importa odată nu mai mult de 550 de tone, iar în cazul licențelor – nu mai mult de 10% din suma totală indicată în licență, acest fapt ecluzând posibilitatea favorizării unor companii în detrimentul celorlalte. Nimeni nu împiedică această companie să importe la început de an cantitatea necesară de zahăr la un preț bun. Dar majoritatea clientilor industriali nu sunt dispuși să plătească sume mari de bani în avans și sunt interesați în aprovizionări cu zahăr stabile pe parcursul anului, la un preț rezonabil și cu amânări la plată acordate de către producătorii de zahăr din Republica Moldova.
1
Condițiile fundamentale de funcţionare a industriei zahărului stabilite în Moldova s-au format de-a lungul anilor, ca rezultat al interacțiunii constante dintre producătorii de sfeclă de zahăr și industria zahărului, marii consumatori de zahăr, precum și agențiile guvernamentale. Ei se reunesc în cadrul Consiliului pe produs „Sfeclă de zahăr, zahăr și produse derivate” din cadrul Ministerului Agriculturii din RM și soluţionează problemele apărute prin realizarea unor compromisuri. În cadrul ultimei reuniuni a Consiliului, desfăşurate la 26 iunie, participanții au căzut de acord că importul și prelucrarea zahărului brut din trestie în Republica va crea condiții favorabile atât pentru înlocuirea zahărului din sfeclă pe piața internă cât și pentru reexportarea acestuia în state terţe.

Acest fapt prezintă un risc sporit pentru relaţiile comerciale cu țările partenere care au deschis piețele de export pentru zahărul calitativ din Republica Moldova. În final, liberalizarea importurilor de zahăr din trestie în Republica Moldova, va conduce inevitabil la anularea accesului liber al zahărului moldovenesc pe piețele de export ale UE și Uniunii Vamale. Drept urmare,a acestui proces, inevitabil vor fi închise cel puțin patru din cele cinci fabrici de zahăr din Republica Moldova iar ramura agriculturii specializată în producţia sfeclei de zahăr, datorită căreia majoritatea gospodăriilor agricole, în special din nordul ţării, au asigurat un profit stabil, pur şi simplu va dispărea. De menţionat că în ultimii ani, sfeclă de zahăr în Republica Moldova ocupă 25-30 de hectare, fiind una dintre cele mai profitabile culturi de câmp din agricultura moldovenească.
Membrii Consiliului pe produs, inclusiv cei mai mari consumatori industriali de zahăr – SA „Franzeluța” și SA „Bucuria”, au semnat o rezoluție care denotă faptul că actualele taxe vamale și TVA la zahăr, precum și sistemul de autorizare a importului de zahăr, sunt recunoscute ca fiind optime și în conformitate cu normele de protecție a pieței interne a UE. Modificarea acestor condiții fundamentale ale industriei este calificată drept intenţie distructivă și inacceptabilă.

Compania producătoare de conserve care a inițiat campania mass- media pentru liberalizarea pieței, a neglijat orice oportunitate de a discuta la un nivel profesional problemele existente pe piața zahărului în cadrul Consiliului pe produs. Această atitudine de desconsiderare faţă de cei care cultivă produse agricole în Republica, de asemenea, se observă în unele articole scrise la comanda, în care producătorii de sfeclă de zahăr sunt numiţi „chiaburi”. Cum se includ astfel de calificări „staliniste” a fermierilor autohtoni care investesc sute de milioane de lei în echipamente și tehnologii, în valorile liberale și principiile economiei de piață? De altfel, un „devotament” similar pentru economia de piață și valorile liberale o demonstrează în mod clar o altă campanile desfăşurată de aceeaşi companie de conserve în mass-media îndreptată împotriva unui producător important de conserve din Ucraina intrat de curând pe piaţa moldovenească.

Dacă e să ne referim la evoluţia pieţei regionale a zahărului, constatăm că aproape în toate țările vecine, în luna mai prețul mediu de vânzare a fost egal sau mai mare decât în Republica Moldova: în România a fost de 12,15 lei pentru un kg, în Ucraina – aproximativ 11,1 lei pentru un kg , în Rusia – 12,6 lei, iar în Kazahstan – 13,5 lei pentru un kg. În aceeași perioadă, în Republica Moldova preţul mediu de vînzare a fost de 11.25 lei pentru un kg. Tradiţional, în lunile mai și iunie, prețul la zahăr este în creștere. Prețul zahărului producătorilor autohtoni, de asemenea, a crescut în această perioadă, dar la începutul acestei săptămâni a scăzut în mod semnificativ.

De menţionat pentru cei ce încearcă să analizeze evoluţia preţurilor că este incorect să comparăm prețul de vânzare cu amănuntul, deoarece politica rețelelor comerciale și rata de actualizare a produselor în diferite țări variază foarte mult.