Republica Moldova trebuie să achite 30.000 euro: Doi polițiști au maltratat două persoane în momentul reținerii

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Armeanu și Vacarciuc vs Republica Moldova. Potrivit circumstanțelor cauzei, reclamanții ar fi fost maltratați de către doi colaboratori ai poliției în momentul reținerii și detenției lor. Conform rapoartelor medico-legale, care au fost efectuate după două zile de la producerea evenimentelor, s-a constatat că reclamanții suferiseră multiple leziuni corporale. Cel de-al doilea reclamant suferise, de asemenea, numeroase leziuni la nivelul feței, inclusiv hemoragii oculare, comoție cerebrală, hematom intracerebral și o fractură de stern. Leziunile primului reclamant au fost calificate ca fiind mai puțin grave, iar ale celui de-al doilea reclamant ca leziuni ușoare. Cauzele penale inițiate in privința reclamanților pentru opunere de rezistență în momentul reținerii au fost clasate. Cu toate acestea, reclamanții au fost amendați contravențional pentru tulburarea ordinii publice.

În baza plângerii penale depusă de către reclamanți cu privire la pretinsele tratamente, instanța de fond a constatat vinovăția celor doi colaboratori ai poliției în comiterea infracțiunii de abuz de putere.

Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a decis încetarea procesului penal pentru vicii de procedură. Ea a susținut că cei doi polițiști fuseseră puși sub învinuire cu depășirea termenului legal de trei luni, iar pe parcursul urmăririi penale, precum și la faza judiciară a procesului, acestora nu le-a fost asigurat dreptul la apărare.

Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel Chișinău. În fața Curții, reclamanții s-au plâns în baza Articolului 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referindu-se la aplicarea relelor tratamente de către poliţie și la pretinsa investigaţie ineficientă în acest sens. Cu privire la presupusele rele tratamente suferite de către reclamanți, Curtea a notat că multiplele leziuni cauzate lor demonstrau utilizarea disproporționată a forței fizice de către cei doi polițiști.

În special, Curtea a observat că cel de-al doilea reclamant suferise leziuni ale organelor sale vitale, în zona capului și a pieptului, ceea ce în sine relevă natura excesivă a forței utilizate de către colaboratorii de poliție.

Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea Articolului 3 din Convenție sub aspect material. Referitor la obligația procedurală de a efectua o anchetă efectivă, Curtea a considerat că viciile de procedură care împiedicaseră finalizarea procedurilor penale împotriva celor doi polițiști erau în totalitate imputabile autorităților.

Ea a notat, printre altele, că nu exista nicio explicație pentru faptul că ofițerii de urmărire penală și judecătorii nu respectaseră dreptul la apărare al celor doi polițiști. Prin urmare, Curtea a reținut că autoritățile nu au exercitat diligența necesară în acest sens, ceea ce a determinat încetarea procesului penal în privința celor doi polițiști. Curtea a hotărât că această lipsă de rigoare în aplicarea sistemului de drept penal a afectat ancheta, până în punctul în care ea a devenit ineficientă.

Astfel, Curtea a constatat o încălcare a Articolului 3 din Convenție și sub aspect procedural. Ținând cont de deficiențele identificate, Curtea a acordat primului reclamant 12.000 de euro, iar celui de-al doilea reclamant 18000 de euro drept despăgubiri pentru prejudiciul moral. Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.